Portalul romanesc de sociologieSocietatea românească
 

    Prima pagină :: Sociologi români :: Dimitrie Gusti

| Facultăți | Cercetare | Marketing | Cărți | Publicații | Resurse | Contact |


Dimitrie Gusti
(1880 - 1955)
  • Sociolog, filosof și etician.

  • A fost profesor la Universitățile din Iași și București, ministru al învățământului (1932 - 1933), membru al Academiei Române din 1919 și apoi președinte al ei (1944 - 1946), membru al mai multor academii, societăți și institute de sociologie de peste hotare.

  • Este fondatorul Școlii sociologice (monografice) de la București.
    D. Gusti rezumă sistemul său sociologic la câteva enunțuri:

    • Societatea se compune din unități sociale, adică din grupări de oameni legați între ei printr-o organizare activă și o interdependență sufletească;
    • Esența societății este voința socială;
    • Voința socială depune ca manifestări de viață: o activitate economică și una spirituală, reglementate de o a activitate juridică și de o activitate politică;
    • Voința socială este condiționată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic și istoric;
    • Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activitățile ei și sub înrâurirea factorilor condiționanți, se numesc procese sociale;
    • Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă și, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendințe sociale.

  • Plecând de la sistemul său, a fundamentat metoda monografică, metodă ce presupune abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului pe cadre și manifestări, folosind echipe de specialiști din domeniul științelor sociale, medici, ingineri, agronomi, învățători etc.

  • A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 - 1948). A obținut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială.

  • A fondat și condus Asociația pentru știința și reforma socială (1919 - 1921), Institutul Social Român (1921 - 1939, 1944 - 1948), Institutul de științe sociale al României (1939 - 1944), Consiliul național de cercetări științifice (1947 - 1948). A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl și G. Focșa, Muzeul Satului (1936).

  • A înființat și a condus revistele "Arhiva pentru știința și reforma socială" (1919 - 1943), "Sociologie românească" (1936 - 1944) ș.a.

  • Opere principale:
    "Egoismus und Altruismus" (1904), "Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik" (1908), "Cosmologia elenă" (1929), "Sociologia militans" (vol. I, 1935; vol .I si II, 1946), "Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii" (2 vol., 1939), "Problema sociologiei" (1940), "La science de la realite sociale" (1941).

| Facultăți | Cercetare | Marketing | Cărți | Publicații | Resurse | Contact |

 
 . : DreamStyler : : Web design : .

Portalul românesc de sociologie © 2002-2013. Toate drepturile rezervate.